Teo-sistemul în disputa dintre creaţie şi evoluţie (The theo-system in the dispute between creation and evolution)

 Teo-sistemul în disputa dintre creaţie şi evoluţie 

Propunând conceptul de teo-sistem, am plecat de la ideea că totul, toate obiectele (fiinţe, lucruri, concepte etc.), au fost create şi se menţin prin Logosul lui Dumnezeu (Col 1.17), pentru că de de la El, prin El şi întru' El au fost create (Rom 11.36). Doar El păstrează totul şi stă în toate. Toate obiectele au fost create, iar acum are loc procesul de păstrare. Ceea ce pare că este ceva nou creat, este doar schimbarea formei şi poziţiei unor obiecte deja existente. Odată cu Universul, a fost creat şi un algoritm de transformare prin care se explică procesul de creaţie care continuă şi în prezent. Un caz particular al transformării este evoluţia. Vizionarul, poate să cuprindă ceea ce pentru alţii reprezintă infinitul de necuprins. Chiar dacă se află în interiorul unui segment de dreaptă, vizionarul vede totuşi că acesta este un spaţiu finit, ceea ce pentru cineva care nu are abilitatea de a-l vedea din exterior, în ansamblul său, segmentul este un spaţiu cu o infinitate de puncte. Evoluţia este doar o transformare observabilă într-o secvenţă finită de timp ∆t în cadrul general al procesului de creaţie. O insectă care ar privi un interval finit de timp ∆t cum se schimbă forma unei grămezi de lut pe masa olarului, ar zice că vasul de lut rezultat a apărut prin evoluţie şi nu a fost creat de olar. Nu poate înţelege că evoluţia lutului, pentru a deveni vasul respectiv, s-a făcut sub mâinile creatorului olar pe care nici nu-l vede. Vasul a fost făcut să apară prin transformarea lutului în mâinile olarului. Evoluţia este doar o parte a actului creaţiei prin care este desăvârşită opera. La rândul său, actul creator al olarului, în raport cu autoritatea divină superioară, este o transformare a formei şi poziţiei în spaţiu a lucrurilor care deja există. Creaţia este absolută, iar evoluţia este relativă, pe secvenţe spaţio-temporale, precum este şi degradarea lucrurilor. Similar, teo-logistica este imuabilă în timp, iar logistica uzuală este variabilă, îşi schimbă regulile, uneori este chiar şi contradictorie, provocând litigii (https://cuncev.wordpress.com/2014/12/01/teo-sistemul-intre-creatie-si-evolutie/). 

The theo-system in the dispute between creation and evolution 

Initiating the concept of theo-system, I started from the idea that everything, all objects (beings, things, concepts, etc.), were created and are maintained by the Logos of God (Col 1.17), because for of him, and through him, and to him, are all things (Rom 11.36). He alone preserves everything and abides in everything. All objects have been created and now the preserving process is taking place. What seems to be something newly created, is only the change of shape and position of already existing objects. When the Universe was created, a transformation algorithm was created too, explaining the creation process that continues even today. A particular case of transformation is evolution. The visionary can comprehend what for others is the incomprehensible infinity. Even if it exists inside a segment, the visionary still sees that this is a finite space, which for someone who does not have the ability to see it, even from the outside, as a whole, the segment is a space with an infinity of points. Evolution is only an observable transformation in a finite sequence of time ∆t in the general framework of the creation process. An insect who would watch a finite interval of time ∆t as the shape of a pile of clay changes on the potter's table would say that the resulting clay pot came about through evolution and was not created by the potter. He cannot understand that the evolution of the clay, to become the respective vessel, took place under the hands of the potter creator whom he does not even see. The vessel was made to appear by the transformation of clay in the hands of the potter. Evolution is only a part of the act of creation by which the work is perfected. In turn, the creative act of the potter, in relation to the higher divine authority, is a transformation of the form and position in space of things that already exist. Creation is absolute, and evolution is relative, on spatial-temporal sequences, as well as the degradation of things. Similarly, theo-logistics is immutable in time, and usual logistics is variable, it changes its rules, sometimes it is even contradictory, causing disputes.